miercuri, 7 martie 2012

De ce nu e sanatos sa insulti un scorpion II

Asa cum spuneam si aici nu e deloc sanatos sa insulti un scorpion.
Daca devii agitat si stanjenit, sub privirea mea fixa, va trebui sa muti privirea ta pentru ca ochii mei vor patrunde pana in adancul sufletului tau.
Pot sa te atac si eu si, sa nu te superi daca intepatura mea e fatala. Stiu exact cine sunt si cine nu sunt si nu e nevoie sa mi-o spui tu.
Daca ti s-a parut ca am un comportament deschis si prietenos, mai uita-te o data in ochii mei. Pana si inamicii mei ma respecta impotriva vointei lor.
Precautia e obligatorie daca lansezi un atac impotriva mea si nu in ultimul rand, intotdeauna imi platesc datoriile.
Asculta cum vorbesc si nu te lasa indus in eroare de tonul moale al vocii mele. Intr-o secunda pot transforma totul in ceva usturator de taios.
Deopotriva, insultele si complimentele nu au absolut niciun efect asupra mea. Stiu exact ce calitati sau ce defecte am si, in cel mai fericit caz voi fi de acord cu tine. Asta daca nu te voi suspecta de motive ascunse.
Autocontrolul meu este unul de invidiat si rar vei vedea ceva pe chipul meu imobil. Sunt mandra de infatisarea mea inexpresiva. Zambesc rar, dar o fac sincer si dezinteresat.
Daca vorbesc mult si par vesela trebuie sa stii ca in interior nu vei gasi decat duritate si determinare demna, uneori, de o cauza mai buna.
Ramai in garda pentru ca nu sunt nici blanda, nici naiva. Daca imi ceri parerea nu vei obtine decat adevarul. Tu ai intrebat!. Nu fac complimente gratuite si nu spun lucruri dragute.
Sunt extrem de loiala prietenilor, dar intotdeauna voi plati politele inamicilor. Trebuie sa fim chit, nu? Macar te voi dobori, daca nu cumva imi propun sa te distrug. Uneori ofer si dobanda. Dublu, triplu, cu varf si indesat!
Sunt un specimen evoluat care "stie ca stie". Voi ierta o jignire accidentala daca stiu ca a fost facuta neintentionat.
In incheiere voi mai spune ca eu am intotdeauna ultimul cuvant, iar daca nu intelegi ce vreau sa spun, intreaba pe cineva care intelege. S-ar putea sa auzi unele povesti care sa-ti zbarleasca parul.
Din pacate, sunt sigura ca "va urma"...
sursa foto

joi, 16 februarie 2012

Portocala

Ai o relatie speciala cu portocalele de cand te stiu. Te fascineaza culoarea lor in primul rand. Este curata si proaspata. Acest fruct are ceva special. Portocala este misterioasa. Sub coaja ei se ascunde gustul si mirosul verii.
Alegi o portocala, o privesti si parca nu te induri sa o cureti de coaja. E desavarsita. Te hotarasti sa o tai un pic, cat sa iti infigi degetele in pulpa moale a fructului si desfaci incet coaja. Parfumul ei umple camera, sucul se scurge pe degetele tale si iti intra in piele. Nu arunci imediat cojile pentru ca miros frumos. Te asezi si, foarte concentrat - chiar faci o cuta intre sprancene - desfaci incet o felie si o mirosi. Inchizi ochii si o apropii de buze. Musti din ea si iti explodeaza in gura gustul inconfundabil al fructului suprem. In clipa aceea se poate prabusi lumea in jurul tau, pot cadea guverne, nimic nu conteaza. Esti tu si portocala ta.
Daca ai putea sa te privesti cu ochii mei, ai vedea cat de frumos esti. Va trebui sa ma crezi pe cuvant pentru ca am stabilit deja ca eu ma pricep si tu nu...
Ma retrag in varful picioarelor ca sa nu tulbur visul si te las sa asculti un cantecel prostut, dar care noua ne e foarte drag.

vineri, 10 februarie 2012

un gand ce nu-i al meu...

"O pasăre cu o singură aripă
şi cu alta transformată în lanţ,
o pasăre cu o aripă rămasă să spere
şi alta pe care o tîrăşte în zbor,
o pasăre-mi trece noaptea prin somn
şi dimineaţa o găsesc răstignită
în acelaşi loc unde seara
am lăsat-o
lovindu-şi lanţul cu aripa."

Octavian Paler

joi, 9 februarie 2012

Domnule presedinte...

...am stat si am privit perplexa un nebun care imi vorbea in calitate de presedinte al tarii mele. Halucinant, absurd, un cosmar.
Intre doua multumiri si o asteptare, acest personaj sinistru proiecteaza dramele sale personale si mi le serveste asezonate cu limbajul sau inconfundabil. Creierul acestui individ este la limita schizofreniei. Este iremediabil singur intr-o lume numai a lui.
Am ascultat minute in sir, domnule presedinte, un strain fara capatai care conduce un singur lucru: o gasca de golani ridicati la rang de reprezentanti ai institutiilor statului.. Am ascultat un om crud si depersonalizat, un invelis gol.
Ce ne facem, domnule presedinte? Acest discurs a fost imoral, absurd si absolut inutil. Mi s-a explicat inexplicabilul, cu o exprimare butucanoasa.
Domnule presedinte, accepta un sfat din partea mea: nu te privi in oglinda. S-ar putea sa iti vina sa te scuipi in ochi.

duminică, 8 ianuarie 2012

Mov

Se intampla sa umbli bezmetic prin lume cautandu-ti rostul. Mergi pe o strada plina de oameni si cauti ceva... pe cineva... Recunosti acea persoana inainte de a o vedea si totul capata sens. Timpul ramane suspendat si ramaneti doar voi. Viata ta incepe atunci si acolo. Ce urmeaza? Nu stii... Il iei de mana si plecati impreuna in cea mai frumoasa calatorie din cate au existat.

marți, 13 decembrie 2011

Iarna mamii ei de viata...

E lunga, e murdara si e prea multa. Iarna asta ma aduce in pragul nebuniei. Incep sa imi pierd rabdarea si o iau razna. N-a mai ramas nicio bucatica din omul rational pe care il stiam.
Astept cu nerabdare ziua de sambata. Imi place ziua asta. E un fel de "no man's land" intre vineri si duminica. E ziua in care poti sa faci tot ce vrei. Dar poti? Nu poti! E afara, e peste tot! E rece si urata. E murdara si plictisitoare. E in oasele mele batrane si obosite. E in mintea mea. Mi s-a lipit de retina. O aud, o simt, ma pandeste la geam si la usa. Ma scoate din minti. Imi urlu frustrarile captiva intre patru pereti. Vreau soare, vreau sa ma topesc de caldura.
Fumez o tigare cu gust funebru, beau o cafea care s-a racit pana am ajuns cu ea in camera cealalta, mi-a inghetat sufletul si am nervi. Nervi de om luat ostatic de prea multa vreme.
S-a instalat in mine o stare greu de descris in cuvinte, stare ce ma aduce in pragul nebuniei. De parca nu era suficient, durerea a devenit o parte din mine. Ma doare tot. Medicul spune: "e de la vreme, n-ai ce sa-i faci...". Injur gros si imi cer scuze. Motanul ma priveste dezaprobator. Mai aprind o tigare. Inchid ochii si incerc sa visez. N-am la ce sa visez...