Mi-am dorit zapada aceasta cum nu va puteti imagina. E doar zapada, ar spune unii. A mai nins si cu siguranta va mai ninge din nou, ar spune altii. E minunata, spun eu.
Dupa ce te intalnesti cu moartea intre patru ochi, inveti sa pretuiesti fiecare clipa. Cand realizezi cat de usor poti pierde totul, inveti sa te bucuri de lucruri marunte. De zapada, de pisoiul mic si zgribulit cu care ma intalnesc dimineata in fata blocului, de catelul care se bucura ca ma vede in parcare, de oamenii care imi zambesc pe strada, de picaturile de ploaie, de fiecare dimineata, senina sau nu, de tot ce pana de curand credeam ca sunt lucruri banale, lucruri care mi se cuvin.
Privesc de la geamul camerei mele cum ninge. E atat de frumos! M-am incuiat aici, departe de tot si de toate. Sunt singura aici, eu si demonii mei. As vrea sa ies din casa azi si sa merg pe strazi. Sa ninga mult, sa ninga absurd, sa ninga alb si sa stearga tot, durerea, tristetea, urmele pasilor mei in zapada.
Voi iesi din casa azi. E primul lucru pe care trebuie sa il fac anul acesta. Am o lista intreaga. Inainte de a muri, vreau sa lupt pentru viata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu