Fariseu - conform dictionarului explicativ al limbii romane: 1. membru al unei grupări politico-religioase la vechii evrei, care reprezenta interesele populației orășenești înstărite și care se caracteriza prin formalism exagerat în respectarea ritualului religios. 2. fățarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean.
Un pacat de neiertat, alaturi de mandrie este judecarea semenilor, etichetarea lor, netinand seama de factorii care pot determina dezechilibrul celor din jur. Dumnezeu e doar la un suflet distanta. Drum drept si lumina in suflet sa aveti, dragii mei!
Am tot vorbit in ultima vreme despre oamenii de langa noi. Mai buni sau mai rai, crestini sau nu, lasi sau curajosi, altruisti sau egoisti, constienti de scanteia divina din ei sau nu. Azi vorbim despre Leila. La cateva sute de kilometri distanta de mine, traieste o femeie frumoasa pe care o cunosc de treizeci de ani. Am visat impreuna, am facut planuri de viitor si promisiuni pe nu le-am tinut si, am plecat amandoua in viata cu sufletele pline de speranta. Nu ne-am mai vazut de cincisprezece ani. Ea a ramas la malul marii. Pazeste in continuare, cu sfintenie, visele unor copile. Vorbim la telefon. Ne spunem una alteia durerile si ne bucuram de amintiri frumoase. Fata cu nume de poveste citeste Coranul. Eu, Biblia. Cu toate acestea, ma suna sa imi ureze "Craciun fericit" si ma saluta in prima zi de Paste cu cel mai sincer "Hristos a Inviat" pe care l-am auzit vreodata. Construim in continuare castele de nisip in care nu vom locui niciodata. In fiecare primavara facem planuri si visam la vacantele de altadata din Mangalia copilariei noastre. Pentru noi timpul a stat in loc. In golful nostru si acum stau cele doua fete intinse in nisip, cu ochii in lacrimi, privind cerul plin de stele. Turcoaica cu ochi verzi plange o iubire interzisa. Cealalta fata plange a neputinta. Niciuna nu stie ca a doua zi vor pleca in directii diferite. Vor avea intotdeauna marea. Nimeni nu le poate lua asta. Cu bine, draga mea prietena! Poate vara viitoare...
Stau si ma zgaiesc la monitor de minute bune. Am ajuns aici ca in transa, cu tigarile si cafeaua dupa mine, incercand sa gasesc ceva de facut. Am vazut tastatura si ma mananca degetele, numai ca mi se invarte mintea in cerc si nu stiu despre ce sa scriu... As spune o mie de lucruri, as face vreo suta, as pleca de sa nu ma vad si as vorbi de sa nu ma aud. Sufletul meu are intalnire cu singuratatea si n-as vrea sa-l deranjez. Mintea mea alearga peste tot si nicaieri. Ce fac aici? Am venit sa vorbesc despre nimic. Am venit sa urlu a neputinta, dar nu stiu la cine... Realitatea e ca ma doare tot si am obosit sa zbor cu o singura aripa. Pe cine incerc sa mint? Sunt trista ca o inmormantare de sinucigas, sunt leftera ca o pusculita de copil sarac si singura ca un catel de pripas. Un singur lucru mi-a ramas. Libertatea. Pe asta nu mi-o poate lua nimeni si, asa cum am mai spus-o si altadata, o port ca pe catuse. Catusele stralucesc in soare si iau ochii tuturor, inclusiv mie... Atat in seara asta... Daca v-au placut bufonii, mai poftiti si altadata...